Gheorghe Cristescu

Gheorghe Cristescu (n. 10 octombrie 1882, Copaciu, România – d. 29 noiembrie 1973, Timișoara, România) a fost un politician comunist român. A fost primul secretar general al Partidului Comunist din România (1921 - 1924) și a fost printre fondatorii acestuia. A fost supranumit Plăpumarul.

Gheorghe Cristescu
Cristescu în 1971, întâlnindu-se cu Nicolae Ceaușescu
Date personale
Poreclă	Plăpumarul
Născut	10 octombrie 1882 Copaciu, România
Decedat	29 noiembrie 1973 (91 de ani) Timișoara, România
Copii	Tita Cristescu
Cetățenie	România
Ocupație	sindicalist[*]​ politician
Limbi vorbite	limba română
Fondator al PCR
Secretar General al PCR
În funcție 1921 – 1924
Precedat de	Nimeni: funcție nou înființată
Succedat de	Elek Koblos
Partid politic	Partidul Comunist din România (1921–1926)
Semnătură
Modifică date / text

Cristescu a fost unul dintre cei mai vechi membrii ai mișcării comuniste în Regatul României, fiind un membru activ al acesteia încă de dinainte de Primul Război Mondial. În 1905 acesta va ține o conferință intitulată O privire spre viitor, la care au asistat mai mulți comuniști bucureșteni. În cadrul acesteia nu va avea curajul să prevadă victoria socialismului în lume, însă va prezice zborul omului către Lună.^[1]

Gheorghe Cristescu a fost exclus din Partidul Comunist Român în 1926, deoarece s-a opus politicii anti-naționale a partidului și loialității absolute față de Comintern, intrând în conflict cu Marcel Pauker; ulterior, a făcut parte din Partidul Socialist Unitar, alături de Leon Ghelerter, Ștefan Voitec și Constantin Popovici, de orientate social-democrată. El a fost închis în perioada 1950 - 1954 dar a fost reabilitat de Nicolae Ceaușescu în 1971, fiind ocazional promovat ca un comunist naționalist și anti-Comintern.^[2] Cristescu a continuat însă să fie o figură discretă și a refuzat să fie asociat cu partidul la formarea căruia a contribuit.