Igor Block
poet și traducător român From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Igor Block (n. 18 septembrie 1918, Sociteni, județul Lăpușna, Basarabia – d. 4 februarie 1988, București, România) a fost un poet și traducător român.
Și-a început activitatea colaborând la revista de ”direcție literară, artistică și culturală” Cuget Clar, condusă de Nicolae Iorga.
Igor Block a tradus mai multe lucrări din limba rusă,[3] cum ar fi Ogorul mamei (1965) de Cinghiz Aitmatov,[4] Țara norilor purpurii, Întoarcerea - Amiaza veacului al XXII-lea (1964, de Arkadi și Boris Strugațki),[5] Kumbi, Pelerinul și timpul (1966, de Ghenadi Gor),[6] Ultima orbită (1967, de Vladimir Șitik),[7][8] Legendele căpitanilor stelari (1962, de G. Altov), Formula nemuririi (1967, diverși autori).[9], Galoșul (1968, de Mihail Zoșcenko).
A publicat volumele de versuri Poeme (1940), Calea cu Spini (1941) și alte poezii cuprinse într-un volum colectiv de versuri, intitulat Dragostea văzută de poeți (1939).
Remove ads
Biografie
Igor Block, fratele mai mare al poetului Mircea Block, s-a născut într-o familie de intelectuali români. Tatăl său, Heinrich BLOCK (1890-1956), a fost un cunoscut scriitor, traducător și publicist român de etnie germană. Heinrich Block s-a născut în 1890, în localitatea Heilbronn (populată cu etnici germani) din Crimeea. Mama sa, Maria Block (Frunză) a fost cântăreață de muzică populară. Maria Block s-a născut la Chișinău în 1892. În 1919, familia Block s-a mutat la București. Igor Block a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București.

Pe cei doi frați – Igor Block și Mircea Block – i-a legat o prietenie strânsă, își împărtășeau de fiecare dată tot ce ținea de creațiile lor literare.

Igor Block a debutat în 1939, la vârsta de 21 de ani, cu poeme publicate în volumul comun de versuri intitulat Dragostea văzută de poeți. A urmat placheta de versuri Calea cu spini – poem pentru țara pierdută, publicată la București în primăvara lui 1941, la un an de la dureroasa retragere a românilor din stânga Prutului, care au fost siliți să-și părăsească vatra strămoșească în urma ultimatumului dat României pe 26 iunie 1940 de către Uniunea Sovietică. Poeziile incluse în acest volum nu au titluri, fiind numerotate cu cifre romane. Poezia a VII-a glăsuiește: Dece fug oamenii? Dece?/ Au, țara lor acuma care e?/ Spre care țărmuri îi alungă soarta/ Și cine oare le-o deschide poarta?/ Dece fug oamenii pe drumul/ Pe care înserarea nu-și mai așterne fumul, -/ Pe drumul pribegiilor din veac, / Cu sufletul de năzuinți sărac?/ Îl cheamă oare zarea cenușie?/ Și încotro se ʼndreaptă, cine știe?/ Unde-o să-și facă osteniți popasul/ Când nopții calde o să-i bată ceasul?/ Și ce rămîne ʼn urma lor? Rămîne/ Versul baladelor bătrîne,/ Rămîn sub zări aducerile-aminte, / Și toate crucile de pe morminte.../ Dece fug oamenii pe drumul/ Pe care înserarea nu-și mai așterne fumul?/ Au, țara lor acuma care e?/ Dece fug oamenii? Dece?

Familia Block era în bune relații de prietenie cu Pan Halippa, Președintele Sfatului Țării de la Chișinău. Poetul Igor Block i-a oferit volumul său Calea cu spini, cu următorul autograf: ”D. Sale D.lui Pan Halippa, cu sincere sentimente basarabene, omagiul autorului. Igor Block. 6 august 1941.
Igor Block a scris un volum de poezie umoristică pe care l-a intitulat Romanițe și ciulini. În timpul vieții a depus eforturi ca să îl publice, dar nu a reușit. Înainte să treacă la cele veșnice, Igor Block a vizitat-o pe fosta sa cumnată și prietenă Angela Moldovan. I-a vorbit despre insuccesul său de a publica volumul și i-a lăsat acesteia manuscrisul, cu rugămintea să-l citească. Manuscrisul a rămas la Angela Moldovan, care i l-a dat, la rândul ei, autoarei cărții Angela Moldovan – Privighetoarea României (2020, Iași). Manuscrisul nu a văzut încă lumina tiparului, dar se poate da curs citirii a două dintre poeziile sale.
Prima poezie este intitulată MOMENT LITERAR: Și-a contenit oftatul saxofonul, / Chitara c- un suspin a amuțit, / Și-à contre-coeur s-a sufocat trombonul/ În cruntul bateriei răpăit. / Perechile docile ”ies din horă” - / Un intermediu poate arbitrar - / Cedînd cu dărnicie-un sfert de oră/ Din dans pentru... momentul literar. / Și-ndată tinerețea-și temperează/ În scaunele rînduite-ad-hoc, / Ca să asculte tot ce debitează, / Timid, un oarecare Igor Block. / Și după-a Terpsichorei frenezie, / Cuminți, amicii, și deloc în silă, / Se lasă transportați de poezie/ Cu-aceeași dăruire juvenilă./ Prieteni, pizmuită tinerețe, / Nedeslușind pe-al vostru chip regretul - /Chiar dacă asta-i simplă politețe - /Vă mulțumește călduros poetul!
A doua poezie poartă titlul ARMINDENI: E-n ajun de sărbătoare... /Ce festive-s străzile! / Pîlcuri de caiși în floare/ Pavoazează ogrăzile. / Stelele discret punctează/ Marea boltă-a cerului. / Într-un ritm solemn vibrează/ Viața cartierului./ Fremătînd de nerăbdare, / S-au gătit grădinile, / Șiruri lungi de felinare/ Își aprind luminile. / Molcomă coboară seara/ Cu nespusă grație, / Numai la Alimentara/ Încă-i animație. / Calmă, fără controverse, / Lumea-și umple plasele; / Pleacă bunătăți diverse/ Pe la toate casele. / Geamurile, luminoase, / Nu și- au tras perdelele; / Astăzi nu sunt somnoroase - / Stau la sfat cu stelele. / Ocupați în faptul serii, / Nu fără emoție, / Se agită pionierii/ Ultima promoție. / Pentru marea sărbătoare/ Își gătesc hăinuțele; / Mîine-or flutura în soare, / Roșii, băsmăluțele. / ... Minunata zi de- Armindeni, / Falnică tradiție, / Își vestește pretutindeni/ Noua ei ediție.[10]
Remove ads
Volume de poezii
- Block, Igor, (1940) Poeme, București.
- Volumul colectiv de versuri, (1939), Dragostea văzută de poeți, București.
- Block, Igor, (1941), Calea cu spini – poem pentru țara pierdută, Editura Adonis, București.
- Block, Igor, (1942), Calea cu flori – poem pentru marea întoarcere, Editura Adonis, București.
- Block, Igor, Romanițe și ciulini (manuscris).
Note
Legături externe
Bibliografie
Vezi și
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads
