Simeria

oraș din județul Hunedoara, România From Wikipedia, the free encyclopedia

Simeriamap
Remove ads

Simeria (în maghiară Piski) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Simeria (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi.[2] Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, între munții Apuseni și Retezat. A avut o populație de 14.556 de locuitori în anul 2011, de atunci populația a scăzut constant.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Mai multe informații Coordonate: 45°51′0″N 23°0′36″E ({{PAGENAME}}), Țară ...
Remove ads

Așezare

Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km est de municipiul Deva [45°51' N, 23°01' E], în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defileuri din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei.

Orașul se întinde pe o suprafață de 4995 ha și cuprinde în teritoriul său administrativ și localitățile Cărpiniș, Uroi, Simeria Veche, Săulești, Sântandrei, Bârcea Mare, fiind un important nod de cale ferată cu stație de triaj în sud-estul orașului și beneficiind de legături rutiere optime (E68 / DN7 / A1).

Remove ads

Demografie



Thumb

Componența etnică a orașului Simeria

     Români (85%)

     Maghiari (1,55%)

     Alte etnii (1,08%)

     Necunoscută (12,36%)


Thumb

Componența confesională a orașului Simeria

     Ortodocși (74,65%)

     Penticostali (5,55%)

     Romano-catolici (1,45%)

     Reformați (1,25%)

     Baptiști (1,22%)

     Alte religii (2,32%)

     Necunoscută (13,57%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Simeria se ridică la 11.268 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 12.556 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (85%), cu o minoritate de maghiari (1,55%), iar pentru 12,36% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,65%), cu minorități de penticostali (5,55%), romano-catolici (1,45%), reformați (1,25%) și baptiști (1,22%), iar pentru 13,57% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Populația în anul 1930

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.897 locuitori, dintre care 1.705 ortodocși, 1.196 romano-catolici, 526 reformați, 230 greco-catolici, 116 luterani ș.a.[6]

Simeria - evoluția demografică
030006000900012.00015.000195619661977199220022011populațiePopulația istorică din Simeria

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Remove ads

Politică și administrație

Orașul Simeria este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Emil-Ioan Rîsteiu[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

Mai multe informații Partid, Consilieri ...

Istoric

În anii 1862-1869 s-a construit pe Valea Mureșului calea ferată Arad–Alba Iulia, prima cale ferată din Transilvania, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni, sârbi și croați. În jurul coloniei s-a constituit localitatea Simeria, care, după 1885, capătă caracter permanent.[8] În Belle Époque au fost construite la Simeria edificiile unor instituții importante pentru un nod de cale ferată: locuințe pentru funcționari, poșta, spitalul feroviar (sf. sec. XIX), școala elementară (1875), grădinița (1884). După Primul Război Mondial și unirea Transilvaniei cu România, în Simeria se edifică biserica ortodoxă, apar filiale ale băncilor, clădirile băii comunale, ale primăriei și este ridicat monumentul din centrul orașului, în cinstea eroilor localității. Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Simeria se refac atelierele de locomotive și vagoane, se dezvoltă industria de prelucrare a marmurei, cea de pregătire a fierului vechi pentru oțelăriile Hunedoarei, se înființează o fabrică de industrializare a laptelui, se dezvoltă agricultura, pomicultura, creșterea animalelor.

În anul 1952 Simeria a fost declarată oraș, înglobând și localitățile limitrofe Simeria Veche, Cărpiniș, Sântandrei, Săulești, Uroi, Bârcea Mare.

Remove ads

Economie

Thumb
Gara Simeria

Legată prin tradiție, economia orașului Simeria a depins cu ani în urmă de puternica dezvoltare a transportului feroviar în zonă. Reparațiile de vagoane, întreținerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activități legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei orașului.

O alta forță industrială a fost Marmosim Simeria - o întreprindere ce exploata și prelucra marmură. Astăzi, datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc după Revoluție, au apărut firme importante cu activități în diverse domenii, cele mai semnificative fiind:

Toate aceste firme și multe altele sunt o bază solidă în economia și comerțul orașului Simeria, contribuind, totodată, la dezvoltarea acestuia.

Remove ads

Tradiții

O zonă bogată în tradiții și obiceiuri este și cea în care se află orașul Simeria. Satele din jur, deși aparțin, din punct de vedere organizatoric, de același nucleu -Simeria-, sunt foarte bine personalizate. Astfel portul popular, obiceiurile și tradițiile au particularitățile lor moștenite de secole, fiecare zonă devenind astfel o "bază de date" ca sursă vitală în orice societate: folclorul.

Ca ultim act important în segmentul cultural din Simeria este promovarea festivalului "Cântecele Streiului", susținut de asociația non-profit cu același nume, ce desfășoară o activitate culturală, civică și științifică, ce acceptă și promovează atât valorile și principiile naționale, cât și valorile și principiile europene în materie de interculturalitate.

Remove ads

Atracții turistice

  • Rezervația naturală Măgura Uroiului (10 ha).
  • Rezervația Naturală "Arboretumul Simeria"[9] (70 ha), un interesant parc dendrologic, pe locul 3 în Europa ca frumusețe și număr de specii de arbori și pe locul 11 în lume.[10] Parcul a fost creat în anul 1700, în jurul „Castelului Gyulay” (mai târziu „Castelul Ocskay”). Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria) se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice.
Remove ads

Personalități

Vezi și

Imagini

  • Thumb
    Simeria în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Thumb
    Simeria în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Thumb
    Râul Mureș la Simeria
  • Thumb
  • Thumb
    Marmosim Simeria
  • Thumb
    Biserica Înălțarea Domnului din Simeria și DN 7
  • Thumb
    Biserica romano-catolică Sf. Ștefan Rege (1886)
  • Thumb
    Castelul Bella Fay (monument istoric)
  • Thumb
    Lacul din parcul dendrologic Simeria
  • Thumb
    Biserica reformată (1889)
  • Thumb
    Biserica reformată (1889)
  • Thumb
    Fostul sediu al generalului Bem, sat aparținător Simeria Veche (monument istoric)
  • Thumb
    Măgura Uroiului
  • Thumb
    Biserica Adormirea Maicii Domnului din Uroi (1875)
  • Thumb
    Cărpiniș
Remove ads

Note

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads
Remove ads