Maghiarii din România

minoritate etnică From Wikipedia, the free encyclopedia

Maghiarii din România
Remove ads

Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. La recensământul populației din 2021 au fost înregistrați în România 1.002.151 etnici maghiari,[3] reprezentând 6% din populația țării.

Mai multe informații Maghiarii din România romániai magyarok, Populație totală ...
Thumb
Ungurii din România (2021)
Thumb
Maghiarii din România (2011)
Thumb
Maghiarii din România (2002)

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.425.507 de maghiari, reprezentând 7,8% din populația României interbelice.

Remove ads

Viața culturală

Thumb
Port popular din Izvoru Crișului
Thumb
Arthur Coulin, Femeie din Secuime (1904)

Etnografie și folclor

Thumb
Ceramică de Corund
Thumb
Biserica reformată din Mănăstireni, județul Cluj

Învățământ

Școli cu predare în limba maghiară

Școli cu secții cu predare în limba maghiară

Mass-media

Televiziunea Maghiară din Transilvania, fondată de Fundația Jenő Janovics, este o televiziune din România dedicată comunității maghiare. Hotărârea pentru lansarea postului a fost luată de Béla Markó și Péter Medgyessy în 14 noiembrie 2003, la Budapesta. ETV a fost lansată în 15 septembrie 2008 cu sediul în Târgu Mureș, și poate fi recepționată în multe localități din România.

Instituții culturale

Instituții teatrale și de operă

Muzee

Instituții de dans

  • Ansamblul de Dansuri "Mureș" (Maros Táncegyüttes) - Târgu Mureș)
  • Ansamblul de Dansuri "Trei Scaune" (Háromszék Táncegyüttes) - Sfântu Gheorghe
  • Ansamblul Național-Popular Secuiesc "Harghita" (Hargita Nemzeti Székely Népi Együttes) - Miercurea Ciuc
  • Ansamblul Naționalităților Sătmărene (Szatmári Nemzetiségek Népi Együttese) - Satu Mare

Case memoriale

Remove ads

Organizare confesională

Sub aspect confesional, conform datelor recensământului din 2002, dintre maghiarii din România 665.343 de cetățeni s-au declarat reformați, 587.033 romano-catolici, 64.984 unitarieni etc.[4][5]
Principalele organisme ecleziastice care îi grupează pe maghiarii din România sunt Biserica Reformată din România (cu Episcopia Reformată de Piatra Craiului și Episcopia Reformată a Ardealului), Biserica Romano-Catolică din România (mai ales: Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică de Oradea Mare, Episcopia Romano-Catolică de Satu Mare și Episcopia Romano-Catolică de Timișoara), Biserica Unitariană din Transilvania (Episcopia Unitariană din Cluj), Biserica Evanghelică-Luterană din România (Episcopia Evanghelică-Luterană din Cluj) și Biserica Greco-Catolică (mai ales Episcopia greco-catolică de Oradea Mare și Episcopia Maramureșului). Alte biserici care întrunesc mai mult de 10.000 de credincioși maghiari: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Baptistă din România.

Mai multe informații Biserica, Numărul credincioșilor maghiari ...

* "Bisericile istorice": cele patru biserici acceptate la Dieta de la Turda (1568), adică cea reformată, catolică (inclusiv bisericile greco-catolice și armeno-catolice), unitariană și evanghelică (inclusiv cea augustană a sașilor) se numesc "biserici istorice" în terminologia maghiară. La acestea s-au adăugat bisericile ortodoxe (Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Sârbă), apoi și cele evreiești (ortodoxă, neologă și Status Quo Ante - cu excepția curentelor reformiste din secolul XX.), acceptate mai târziu, în secolul XVIII. și XIX. Ca urmare bisericile istorice (în terminologia maghiară de azi) sunt cele catolice (romano-catolice, greco-catolice și armeno-catolice), protestante (calviniste, lutherane sau unitariene), ortodoxe și mozaice tradiționale.[6][7]

Remove ads

Organizare politică

Principala organizație care îi grupează pe maghiarii din România sub aspect politic este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar.

Demografie

Ponderile cele mai mari de populație maghiară se înregistrează în județele Harghita (84,61%) și Covasna (73,81%). În cifre absolute, orașul din România cu cel mai mare număr de etnici maghiari este municipiul Târgu Mureș, cu peste 57.000 de maghiari (2011). În procente, orașul cu cea mai mare pondere de maghiari este municipiul Odorheiu Secuiesc, cu o pondere a comunității maghiare de 92,43% dintr-un total de 34.257 de locuitori (2011).

Recensământ 2011

Thumb
Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011
Thumb
Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011.
Mai multe informații Județul, Maghiari ...

Numărul secuilor a fost estimat la circa 670.000 de persoane, reprezentând peste 45% din totalul maghiarilor din România.[8]

La recensăminte numărul celor care se declară secui este foarte mic — s-au înregistrat 831 persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002.[9] Această nepotrivire flagrantă arată că din punct de vedere etnic secuii se consideră maghiari.

Cele mai mari comunități maghiare din România (Recensământ 2002)

Cele mai mari comunități maghiare din România[10] (peste 10 000 de locuitori de naționalitate maghiară) sunt:


Mai multe informații Loc, Oraș ...
Remove ads

Note

Lectură suplimentară

Legături externe

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads