Restaurator
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
 Vezi și : restaurator |
germană
(Deutsch)
Etimologie
Atestat în secolul al XVIII-lea; din latină restaurator.
Pronunție
- AFI: /ʀestaʊ̯ˈʀaːtoːɐ̯/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Restaurator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Restaurator | die Restauratoren |
| Acuzativ | den Restaurator | die Restauratoren |
| Dativ | dem Restaurator | den Restauratoren |
| Genitiv | des Restaurators | der Restauratoren |
- (în arte, arhit.) restaurator
Cuvinte derivate
- Restauratorin
Cuvinte apropiate
- Restauration
- restaurieren
Referințe
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads