restaurator

română

Etimologie

Din franceză restaurateur < latină restaurator, restauratoris.

Pronunție

• AFI: /res.ta.u.ra'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului restaurator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	restaurator	restauratori
Articulat	restauratorul	restauratorii
Genitiv-Dativ	restauratorului	restauratorilor
Vocativ	restauratorule	restauratorilor

1. persoană care reface, repară opere de artă.

Cuvinte derivate

• restauratoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online