accentare

italiană

(italiano)

Etimologie

Din accento („accent”) +‎ -are.

Pronunție

• AFI: /atʧenˈtare/

Verb

1. (lingv.) a accentua
2. (p.ext.) a sublinia, a evidenția, a marca
3. (muz.) a nota

Cuvinte derivate

• accentatura
• accentazione

Cuvinte apropiate

• accento

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario