accompagnare

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

italiană

(italiano)

Etimologie

Din a- +‎ compagno („însoțitor”) +‎ -are.

Pronunție

  • AFI: /akkompaɲˈɲare/


Verb

  1. a acompania, a însoți, a întovărăși
    Che ne dici di accompagnare tuo fratello a scuola?
  2. a îndruma, a conduce
  3. a asambla, a uni, a îmbina, a împreuna

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

  • compagnia
  • compagno

Locuțiuni

  • accompagnare il tiro

Referințe

Remove ads

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads