acompania

română

Etimologie

Din franceză accompagner.

Pronunție

• AFI: /a.kom.pa.ni'a/

Verb

Conjugarea verbului acompania
Infinitiv	a acompania
Indicativ prezent pers. 1 sg.	acompaniez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să acompanieze
Participiu	acompaniat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a susține o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a ține isonul.
2. (v.tranz.) a întovărăși, a însoți pe cineva.

Sinonime

• 1: (muz.) secunda
• 2: însoți

Cuvinte derivate

• acompaniament
• acompaniator, asompaniatoare
• acompaniere

Traduceri

a însoți; a secunda

engleză: accompany (English) esperanto: akompani (Esperanto) franceză: accompagner (français) germană: begleiten (Deutsch) greacă: συνοδεύω (Ελληνικά) indoneziană: menemani (Bahasa Indonesia) interlingua: accompaniar (interlingua) italiană: accompagnare (italiano)

japoneză: 付き添う (日本語) (つきそう, tsukisou) maghiară: elkisér (magyar) portugheză: acompanhar (português) spaniolă: acompañar (español) suedeză: ackompanjera (svenska) turcă: eşlik etmek (Türkçe)

Referințe

• DEX online