avut

română

Etimologie

Din verbul a avea.

Pronunție

• AFI: /aˈvut/

Adjectiv

Declinarea adjectivului avut
	Singular	Plural
Masculin	avut	avuți
Feminin	avută	avute
Neutru	avut	avute

1. care are o stare materială foarte bună; bogat.

Cuvinte derivate

• avuție
• înavuți

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului avut
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	avut	avuturi
Articulat	avutul	avuturile
Genitiv-Dativ	avutului	avuturilor
Vocativ	avutule	avuturilor

1. avere.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din latină populară *habutus, din latină clasică habitus.

Confer aromână avut, catalană hagut, dalmată avoit, franceză eu, friulană vût, italiană avuto, occitană agut, spaniolă veche avudo, portugheză havido, siciliană avutu, spaniolă habido și venețiană avudo.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru avea.

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

aromână

(armãneashti)

Variante

• avutu

Etimologie

Din verbul am. Provine din latină populară *habutus, din latină clasică habitus.

Confer română avut, catalană hagut, dalmată avoit, franceză eu, friulană vût, italiană avuto, occitană agut, spaniolă veche avudo, portugheză havido, siciliană avutu, spaniolă habido și venețiană avudo.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

Declinarea adjectivului avut
	Singular	Plural
Masculin	avut	'
Feminin	avutã	'

1. bogat, avut

Cuvinte derivate

• avutsãscu
• neavut
• priavut

Cuvinte apropiate

• am

Referințe

• Wiktionary