bronchite

Vezi și : bronchité

franceză

(français)

Etimologie

Din bronche („bronhie”) +‎ -ite.

Pronunție

• AFI: /bʁɔ̃.ʃit/

Substantiv

bronchite f., bronchites pl.

1. (med.) bronșită

Sinonime

• (med.) (înv.) bronchitis

Cuvinte derivate

• bronchiter
• bronchiteux
• bronchitique

Cuvinte apropiate

• bronche

Etimologie

Din bronchiter.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru bronchiter.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru bronchiter.
3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru bronchiter.
4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru bronchiter.
5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru bronchiter.

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din bronco („bronhie”) +‎ -ite.

Pronunție

• AFI: /broŋˈkite/

Substantiv

bronchite f., bronchiti pl.

1. (med.) bronșită

Cuvinte derivate

• bronchitico
• tracheobronchite

Cuvinte apropiate

• bronco

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario