butcher

Vezi și : Butcher

engleză

(English)

Etimologie

Din engleză medie, care provine din anglo-normandă boucher < franceză veche bouchier ‎(„măcelar de capre”), din bouc ‎(„capră”). Inevitabil de origine germanică.

Pronunție

• (Anglia) AFI: /ˈbʊtʃə(ɹ)/
• (SUA) AFI: /ˈbʊt͡ʃɚ/

Substantiv

butcher, pl. butchers

1. (alim.) măcelar

   I have to stop by the butcher on my way home to buy some lamb chops.

2. (p.ext.) măcelar, ucigaș sângeros, casap

   In the mob, Joe was known as the "Butcher".

3. (argou rimat din Cockney) privire, ocheadă
4. (fam.; ieșit din uz) vânzător de dulciuri și bomboane la teatru, la circ, pe tren, etc.

Sinonime

• 2: cutthroat, killer
• 3: look

Cuvinte derivate

• butcherbird
• butcherdom
• butchery

Cuvinte compuse

• butcher's-broom
• butcher's hook
• pork butcher

Cuvinte apropiate

• butch

Verb

Conjugarea verbului to butcher
Infinitiv	to butcher
Prezent simplu pers. 3 sg.	butchers
Trecut simplu	butchered
Participiu trecut	butchered
Participiu prezent	butchering

1. (alim.) a măcelări, a căsăpi

   He butchered the cow.

2. (fig.) a măcelări, a căsăpi, a masacra, a extermina
3. (fig.) a distruge, a ciopârți, a masacra

   The band at that bar really butchered "Hotel California".

Sinonime

• 1: (alim.) kill, slaughter
• 2: massacre, slay
• 3: botch, murder

Vezi și

• slaughterer

Etimologie

Din butch.

Adjectiv

1. forma de comparativ pentru butch.

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary