corbeau

Vezi și : Corbeau

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche corbel, din formele corb și corp. Provine din latina populară vorbită pe teritoriul galic *corbus < latină corvus.

Pronunție

• AFI: /kɔʁ.bo/

Substantiv

corbeau m., corbeaux pl.

1. corb; (p. ext.) cioară
2. (fig.) scriitorul a unei scrisori anonime pentru a expune pe cineva
3. (arhit.) cuzinet

Sinonime

• 1: (înv.) corbac; corneille
• 3: console, coussinet

Cuvinte derivate

• corbillat

Cuvinte apropiate

• corbillat
• corvidé
• encorbellement

Expresii

• aile de corbeau
• bec de corbeau
• corbeau blanc
• corbeau de fer
• corbeau de mer
• noir comme un corbeau
• servir de pâture aux corbeaux

Referințe

• Wiktionnaire