crac

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

română

Etimologie

Onomatopee. Confer franceză crac.

Pronunție


Interjecție

  1. cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi).

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din bulgară крак (krak) („picior”) (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 308; Cihac, II, 79; Conev 50, 89) < proto-slavă *korkъ („membru, mădular”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
crac
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crac craci
Articulat cracul cracii
Genitiv-Dativ cracului cracilor
Vocativ cracule cracilor
  1. (pop.) piciorul omului de la coapsă până la călcâi.
  2. fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc.
  3. crăcană.
  4. creangă, ramură, cracă.
  5. ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte.
  6. ramificație a unei ape curgătoare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Referințe

Remove ads

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads
Remove ads