cusurgie

română

Etimologie

Din cusurgiu.

Pronunție

• AFI: /ku.sur'ʤi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului cusurgie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cusurgie	cusurgii
Articulat	cusurgia	cusurgiile
Genitiv-Dativ	cusurgiei	cusurgiilor
Vocativ	cusurgio	cusurgiilor

1. (fam.) persoană înclinată să găsească cusururi la orice; persoană care are chef de ceartă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online