deda

Vezi și : děda

română

Etimologie

Origine incertă. Se consideră în general ca reprezentant direct al latină dedĕre, prin intermediul unei variantă vulgară *dedāre (Pușcariu 493; Candrea-Dens., 472; REW 2511; Candrea; Rosetti, I, 167) nu este însă atestat uzul său popular, sau anterior sec. XIX.

Pronunție

• AFI: /de'da/

Verb

Conjugarea verbului se deda
Infinitiv	a se deda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mă dedau
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să se dedea
Participiu	dedat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a se deprinde, a se obișnui, a se familiariza (cu ceva), a se acomoda.
2. a se consacra, a se dedica la ceva.
3. a se obișnui cu fapte rele; a se nărăvi.

Sinonime

• 1: se aclimatiza, se deprinde, se obișnui
• 2: consacra, dedica, devota
• 3: se nărăvi

Cuvinte derivate

• dedare
• dedat

Cuvinte apropiate

• da

Traduceri

a se familiariza

Vedeți traduceri pentru a se familiariza sau a se obișnui.

a se dedica, a se consacra

bulgară: посвещавам се (български) (posvešavam se) ebraică: התמסר (עברית) (hitmasér) engleză: dedicate (English), consecrate (English) estoniană: pühendama (eesti) finlandeză: omistautua (suomi) franceză: se consacrer (français), se dévouer (français) germană: widmen (Deutsch) greacă: αφιερώνω (Ελληνικά) (afieróno) italiană: dedicare (italiano), consacrare (italiano)

maghiară: dedikál (magyar) neerlandeză: wijden (Nederlands) norvegiană: tilegne (norsk) poloneză: przeznaczyć (polski) portugheză: dedicar (português) rusă: посвящать (русский) (posvjašat') spaniolă: dedicar (español) suedeză: tillägna (svenska) turcă: adamak (Türkçe)

Referințe

• DEX online

---

galiciană

(galego)

Etimologie

Din dedo.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

deda f.

1. deget de la picior

Cuvinte derivate

• dedo