defunct

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

română

Etimologie

Din latină defunctus, franceză défunt.

Pronunție

  • AFI: /de'funkt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
defunct
Singular Plural
Masculin defunct defuncți
Feminin defunctă defuncte
Neutru defunct defuncte
  1. mort, răposat, decedat.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
defunct
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ defunct defuncți
Articulat defunctul defuncții
Genitiv-Dativ defunctului defuncților
Vocativ defunctule defuncților
  1. om mort, răposat, decedat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





Remove ads

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche defunct (astăzi défunt) < latină dēfunctus, participiu trecut pentru dēfungor („a termina, a elibera”).

Pronunție

  • AFI: /dɪ'fʌŋkt/
  • AFI: /ˌdi'fʌŋkt/ (SUA)


Adjectiv

defunct (comp. more defunct, sup. most defunct)

  1. (acum rar) mort, răposat, decedat
  2. inactiv, nefolosit, neutilizat
  3. (în informatică, specific unui program) care s-a oprit dar mai este afișat în lista de procese deoarece procesul-părinte care l-a creat încă mai rulează. Confer și zombie, zombie process (proces zombie).
  4. (afaceri) nu mai activează sau nu mai este în serviciu

Sinonime

  • 1: deceased, dead
  • 2: inactive


Substantiv

defunct, pl. defuncts

  1. om mort, defunct


Verb


Conjugarea verbului
to defunct
Infinitiv to defunct
Prezent simplu
pers. 3 sg.
defuncts
Trecut simplu defuncted
Participiu trecut defuncted
Participiu prezent defuncting
  1. a inactiva, a suprima

Vezi și

  • function
  • bankrupt

Referințe

Remove ads

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads