den

Vezi și : Den, DEN, den-, -den, deň, deŋ, dén, dèn, dèŋ, dēn, dēŋ, děŋ, dền, dëŋ, dən, đen

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

suedeză

(svenska)

Variante

• (ieșit din uz) then, dhen

Etimologie

Din suedeză veche þæn, forma de acuzativ pentru sā(r), care provine din limba nordică veche sá < proto-germanică *sa („acel, aceea; ăla, aia”).

Înrudit cu daneză den, æ, engleză than, faroeză tann, germană den, limba gotică 𐌸𐌰𐌽𐌰 (þana), islandeză þann, neerlandeză den, norvegiană (bokmål) den și norvegiană (nynorsk) dan, den.

Pronunție

• AFI: /dɛnː/
•  Audio^fișier

Pronume

den c. (det n., genitiv: dess)

1. (noțiuni abstracte) el, ea

   Den som lever får se

2. (obiect direct) îl, l-, o

   Jag har tappat bort min nyckel. Har du sett den?

3. (pron.dem.) acel, acea

Cuvinte derivate

• denna

Cuvinte apropiate

• de, dem
• dessa
• det
• detta

Locuțiuni

• den där
• den här

Articol

den c.

1. (articol definitiv) -ul, -a

   Den gröna bilen. - Mașina verde.

Referințe

• SAOB
• Wiktionary
• Wiktionary