detuna

română

Etimologie

Din latină detǒnāre.

Pronunție

• AFI: /de.tu'na/

Verb

Conjugarea verbului detuna
Infinitiv	a detuna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	detun
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să detune
Participiu	detunat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (la pers. 3) a face un zgomot ca al tunetului; a bubui; p. ext. a răsuna.
2. (v.tranz.) (rar) a face să răsune.
3. (v.intranz.) (fig.) (despre oameni) a-și manifesta mânia în mod zgomotos.
4. (v.intranz. și tranz.) (la pers. 3) a trăsni.
5. (v.tranz.) (adesea fig.) a zdrobi, a nimici.

Sinonime

• 1: bubui, fulgera, trăsni; răsuna
• 2: răsuna
• 4: trăsni
• 5: nimici

Cuvinte derivate

• detunare
• detunat
• detunător
• detunătură
• detunet

Cuvinte apropiate

• tunet

Paronime

• detona

Traduceri

a se produce un tunet

catalană: tronar (català) cehă: hřmět (čeština), zahřmět (čeština) daneză: tordne (dansk) engleză: fulminate (English), thunder (English) esperanto: tondri (Esperanto) finlandeză: ukkostaa (suomi), jyristä (suomi), pauhata (suomi) franceză: tonner (français) galiciană: tronar (galego) germană: donnern (Deutsch) greacă: μπουμπουνίζω (Ελληνικά) (boubounízo) indoneziană: gelegar (Bahasa Indonesia) italiană: tuonare (italiano)

latină: tono (Latina) neerlandeză: donderen (Nederlands) norvegiană: tordne (norsk) occitană: tronar (occitan) poloneză: grzmieć (polski), zagrzmieć (polski) portugheză: trovejar (português) rusă: греметь (русский) (gremet') siciliană: ntrunari (sicilianu) slovenă: grmeti (slovenščina) spaniolă: tronar (español) suedeză: åska (svenska), dåna (svenska), mullra (svenska) turcă: gürlemek (Türkçe)

Referințe

• DEX online