dichisi

Din neogreacă διικισα (diíkisa) (aorist lui διικω (diikó)).

Conjugarea verbului (se) dichisi
Infinitiv	a (se) dichisi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) dichisesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) dichisească
Participiu	dichisit
Conjugare	IV

(v.refl.) (pop. și fam.) a se îmbrăca îngrijit; a se găti frumos și curat, a se ferchezui; (peior.) a se găti prea mult.
(v.tranz.) a potrivi ceva cu migală; a aranja (cu toate dichisurile).

română