discontentment

engleză

(English)

Etimologie

Confer discontent.

Pronunție

• AFI: /dɪskən'tɛntmənt/

Substantiv

discontentment, pl. discontentments

1. insatisfacție, nemulțumire, neplăcere

Sinonime

• discontent, dissatisfaction

Antonime

• contentment

Cuvinte apropiate

• discontent
• discontented

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary