educator

română

Etimologie

Din franceză éducateur < latină educator, educatoris.

Pronunție

• AFI: /e.du.ka'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului educator
	Singular	Plural
Masculin	educator	educatori
Feminin	educatoare	educatoare
Neutru	educator	educatoare

1. care educă copiii, tineretul (în școli); profesor, învățător.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului educator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	educator	educatori
Articulat	educatorul	educatorii
Genitiv-Dativ	educatorului	educatorilor
Vocativ	educatorule	educatorilor

1. persoană care educă copiii, tineretul (în școli); profesor, învățător.

Cuvinte derivate

• educatoare

Traduceri

Traduceri

germană: Erzieher m (Deutsch)

Anagrame

• aeroduct

Referințe

• DEX '98 via DEX online