embrion

1: (biol.) fetus
2: (bot.) germen , (pop.) plod
3: (fig.) germen , sâmbure

Din franceză embryon < greacă antică ἔμβρυον (embryon, „fetus”).

Declinarea substantivului embrion
m. și n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	embrion	embrioni, embrioane
Articulat	embrionul	embrionii, embrioanele
Genitiv-Dativ	embrionului	embrionilor, embrioanelor
Vocativ	-	-

(biol.) nume dat oricărui organism din momentul fecundării ovulului până în momentul când toate organele sunt deplin formate și organismul este capabil de viață independentă.
(bot.) germen al unei plante, existent în sămânța din care planta va lua naștere prin germinație.
Din embrionul se formează plantula.
(fig.) început al unui lucru, al unei acțiuni etc.; prima fază a dezvoltării unui proces.
Embrionul al unui fenomen.

primul stadiu de dezvoltare a unui organism

italiană: embrione (italiano) m.
japoneză: 胚 (日本語)
latină: embryo (Latina)
lituaniană: gemalas (lietuvių)
maghiară: embrió (magyar)
norvegiană: embrion (norsk)
neerlandeză: embryo (Nederlands) n.
occitană: embrion (occitan) m.
papamiento: èmbrio (Papiamentu)
poloneză: embryo (polski)
portugheză: embrião (português) m.
rusă: эмбрион (русский) (èmbrión) m.
sârbă: ембрион (српски / srpski) (embrion) m., заметак (српски / srpski) (zametak) m.
slovacă: embryo (slovenčina)
slovenă: zarodek (slovenščina) m., embrij (slovenščina)
spaniolă: embrión (español) m.
suedeză: embryo (svenska) n.
turcă: embriyo (Türkçe)
ucraineană: ембріон (українська) (embrion) m.

germen al unei plante

română