figuier

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

franceză

(français)

Etimologie

Din figue + sufixul -ier.

Pronunție


Substantiv

figuier m., figuiers pl.

  1. smochin

Cuvinte compuse

  • figuier commun
  • figuier d'Inde
  • figuier de Barbarie
  • figuier des pagodes
  • figuier étrangleur
  • figuier pleureur
  • figuier sauvage sau caprifiguier
  • figuier sycomore

Cuvinte apropiate

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads