grund

română

Etimologie

Din germană Grund.

Pronunție

• AFI: /grund/

Substantiv

Declinarea substantivului grund
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grund	grunduri
Articulat	grundul	grundurile
Genitiv-Dativ	grundului	grundurilor
Vocativ	grundule	grundurilor

1. primul strat de material special aplicat pe suprafața unei piese, a unui obiect, a unui element de construcție care urmează să fie finisată.
2. strat de vopsea albă care se aplică pe pânza, pe cartonul sau pe scândura pe care se pictează.
3. strat de mortar aplicat pe zidărie, servind ca suport pentru tencuiala vizibilă.

Cuvinte derivate

• grundui

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online