im

română

Etimologie

Din latină limus.

Pronunție

• AFI: /ˈim/

Substantiv

Declinarea substantivului im
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	im	imuri
Articulat	imul	imurile
Genitiv-Dativ	imului	imurilor
Vocativ	imule	imurilor

1. (reg.) noroi, murdărie.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din ima.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru ima.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru ima.
3. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru ima.

Referințe

• DEX '98 via DEX online