impiccio

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul impicciare.

Pronunție

• AFI: /im'pitʧo/

Substantiv

impiccio m., impicci pl.

1. împiedicare, obstacol, piedică, impediment

Sinonime

• ostacolo

Cuvinte derivate

• impiccioso

Cuvinte apropiate

• impicciare

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivat regresiv din impicciare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru impicciare.