indistinct

română

Etimologie

Din franceză indistinct < latină indistinctus.

Pronunție

• AFI: /in.dis'tinkt/

Adjectiv

Declinarea adjectivului indistinct
	Singular	Plural
Masculin	indistinct	indistincți
Feminin	indistinctă	indistincte
Neutru	indistinct	indistincte

1. (livr.) care nu se poate distinge bine, care este neclar.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online