interval

română

Etimologie

Din franceză intervalle < latină intervallum.

Pronunție

• AFI: /in.ter'val/

Substantiv

Declinarea substantivului interval
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	interval	intervale
Articulat	intervalul	intervalele
Genitiv-Dativ	intervalului	intervalelor
Vocativ	intervalule	intervalelor

1. distanță în timp între două fenomene, între două perioade, între două evenimente consecutive; răstimp.
2. distanță în spațiu între două puncte, între două lucruri.
3. (mat.) ansamblu de puncte, de numere cuprinse între două valori date.
4. diferență de înălțime între două sunete muzicale.

Cuvinte derivate

• microinterval

Cuvinte compuse

• interval cromatic
• interval deschis
• interval închis

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online