jargon
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză jargon.
Pronunție
- AFI: /ʒar'gon/
Substantiv
| Declinarea substantivului jargon | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | jargon | jargoane |
| Articulat | jargonul | jargoanele |
| Genitiv-Dativ | jargonului | jargoanelor |
| Vocativ | jargonule | jargoanelor |
- limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate.
- (înv., azi impr.) dialect, grai.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads