maire
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
 Vezi și : Maire, Máire |
franceză
(français)
Etimologie
Din franceză veche maire < latină māior, māiōrem („bătrân, înțelept”).
Pronunție
- AFI: /mɛʁ/
Substantiv
maire m.f., maires pl.
- (pol.) primar, primăriță, primăreasă (al unui oraș)
Sinonime
- (pol.) (în Belgia) bourgmestre, (ist.) échevin, (peior.) porte-écharpe, (în Elveția) président sau présidente, syndic sau syndique
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- adjoint du maire, adjoint au maire
- député-maire
- lord-maire
- sénateur-maire
Cuvinte apropiate
- mairie
Omofone
Referințe
Remove ads
occitană
(occitan)
Variante
- (reg.) mair
Etimologie
Din latină māter („mamă”).
Pronunție
- AFI: /ˈmajɾe/
Substantiv
maire f., maires pl.
Antonime
- paire
Cuvinte derivate
- amairar
- mairal
- mairina
Cuvinte apropiate
- maternal
- maternitat
Vezi și
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads