mandarin

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads
Variante de scriere Vezi și : Mandarin, mandarín
Wikipedia are un articol despre
mandarin

română

Etimologie

Din franceză mandarin.

Pronunție

  • AFI: /man.da'rin/


Substantiv


Declinarea substantivului
mandarin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mandarin mandarini
Articulat mandarinul mandarinii
Genitiv-Dativ mandarinului mandarinilor
Vocativ - -
  1. (ist.) funcționar public din ierarhia superioară a Chinei feudale.
  2. (fig. și ir.) cel care manifestă dispreț față de oamenii simpli.

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Din mandarină.

Substantiv


Declinarea substantivului
mandarin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mandarin mandarini
Articulat mandarinul mandarinii
Genitiv-Dativ mandarinului mandarinilor
Vocativ - -
  1. (bot.) (Citrus reticulata sau Citrus x nobilis) arbust fructifer cu flori albe, cultivat în regiunile mediteraneene pentru fructele sale comestibile.

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe





Remove ads

maghiară

(magyar)

Etimologie

  • (istorie) Inevitabil din portugheză mandarim, mandarij, care provine din malaieziană menteri, manteri < sanscrită मन्त्रिन् (mantrin, „ministru, consilier”), din मन्त्र (mantra, „consiliu, sfat, mantra”) + -इन् (-in).
  • (botanică) Inevitabil din franceză mandarine.

Pronunție

  • AFI: /'mɒndɒrin/


Substantiv

mandarin, pl. mandarinok

  1. (ist.) mandarin
  2. (lingv.) (limba) mandarină
  3. (bot.) mandarin
  4. (bot.) mandarină

Referințe

Remove ads

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads