marginaliza

română

Etimologie

Din marginal + sufixul -iza.

Pronunție

• AFI: /mar.ʤi.na.liˈza/

Verb

Conjugarea verbului (se) marginaliza
Infinitiv	a (se) marginaliza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) marginalizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) marginalizeze
Participiu	marginalizat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) situa la marginea unui obiect, a unui fenomen etc.
2. (v.tranz.) a diminua, a reduce (pe nedrept) valoarea, importanța unei persoane, a unui lucru, a unei idei prin neglijare în mod voit, prin neluare în seamă.

Cuvinte derivate

• marginalizare
• marginalizat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online