moi

Vezi și : Moi, MOI, möi, mọi, mới, mỗi, mo'i, mōʻī, мои

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

română

Etimologie

Din moale.

Pronunție

• AFI: /moj/

Adjectiv

1. forma de feminin plural pentru moale.
2. forma de masculin plural pentru moale.
3. forma de neutru plural pentru moale.

Etimologie

Din muia.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru muia.
2. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru muia.
3. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru muia.
4. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru muia.

---

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie moy, care provine din franceză veche mei, moi, mi, formă tonică pentru me < latină mē („mine”).

Înrudit cu catalană me, italiană me, mi, portugheză me, română mă și spaniolă me.

Pronunție

• AFI: /mwa/
•  Audio^fișier
• (Quebec, fam.) AFI: /mwe/

Pronume

moi

1. (acuzativ, forma accentuată) mine

   Qui veut aller avec lui ? Moi. - Il est aussi fatigué que moi. - Feriez-vous comme moi ?

2. (dativ, forma accentuată) mie

Sinonime

• (argou) bibi, ma pomme, (argou) mézigue

Cuvinte derivate

• moïque

Omofone

• mois

Locuțiuni

• à moi
• à part moi
• autre moi-même
• chez-moi
• moi-même
• quant-à-moi

Vezi și

• je
• me

Substantiv

moi m., invariabil

1. (psih.) eu

Sinonime

• (psih.) ego, égo, je

Antonime

• (psih.) autre, non-moi

Cuvinte derivate

• surmoi

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire