monarch

Vezi și : Monarch

engleză

(English)

Etimologie

Din engleză medie, care provine din franceză medie monarque, din latină târzie monarcha < greacă antică μονάρχης (monárkhēs), formă alternativă pentru μόναρχος (mónarkhos), compus din μόνος (mónos, „singur, unic”) + ἀρχός (arkhós, „conducător”).

Pronunție

• (Anglia) AFI: /ˈmɒnək/
• (SUA) AFI: /ˈmɑnɚk/, /ˈmɑnɑɹk/

Substantiv

monarch, pl. monarchs

1. (ist., pol.) monarh, suveran

   It is tradition for the monarch tos attended the official opening of Parliament.

2. (entom.) fluture monarh
3. (în Australia; argou) poliție

Sinonime

• 1: (pol.) autocrat, autocrator, (argou) big man, (depr.) despot, dictator, Führer, potentate, sovereign, tyrant
• 2: (entom.) monarch butterfly
• 3: police

Cuvinte derivate

• monarchal, monarchial
• monarchic
• monarchism
• monarchist
• monarchy

Cuvinte compuse

• absolute monarch

Vezi și

• duke, duchess
• emperor, empress
• king, queen
• prince, princess

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din latină târzie monarcha < greacă antică μονάρχης (monárkhēs), formă alternativă pentru μόναρχος (mónarkhos), compus din μόνος (mónos, „singur, unic”) + ἀρχός (arkhós, „conducător”).

Pronunție

•  Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului monarch
m.	Singular	Plural
Substantiv	monarch	monarchen
Diminutiv	monarchje	monarchjes

1. (ist., pol.) monarh, suveran

Sinonime

• (pol.) vorst

Cuvinte derivate

• monarchaal
• monarchie
• monarchisme
• monarchist
• monarchvlinder

Cuvinte compuse

• schoolmonarch

Vezi și

• koning, koningin

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionary