opposition
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
 Vezi și : Opposition |
engleză
(English)
Etimologie
Din franceza veche oposicion < latină târzie oppositiō.
Pronunție
- AFI: /ˌɒpəˈzɪʃən/
Substantiv
opposition, pl. oppositions
- opoziție, opunere
- The proposal received critique from the opposition.
- oponent, adversar, opozant
- (astron., pol.) opoziție
Sinonime
- 1: (spec.) resistance
- 2: opponent
Cuvinte derivate
- oppositional
- oppositionist
Cuvinte apropiate
- opposable
- oppose
- opposite
Referințe
Remove ads
franceză
(français)
Etimologie
Din latină oppositiō.
Pronunție
Substantiv
opposition f., oppositions pl.
- opoziție, opunere
- rezistență
- (astron., pol.) opoziție
Sinonime
- 1: antinomie
- 2: résistance
Cuvinte derivate
- oppositionnel
Referințe
suedeză
(svenska)
Etimologie
Probabil din engleză opposition sau franceză opposition.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului opposition | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | opposition | oppositionen | oppositioner | oppositionerna |
| Genitiv | oppositions | oppositionens | oppositioners | oppositionernas |
Cuvinte apropiate
- oppositionell
Cuvinte compuse
- oppositionsparti
- oppositionspolitiker
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads