plenui

română

Etimologie

Din plean + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ple.nu'i/

Verb

Conjugarea verbului plenui
Infinitiv	a plenui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	plenuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să plenuiască
Participiu	plenuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (înv. și pop.) a jefui, a prăda.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online