plight

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie plight, care provine din engleza veche pliht < proto-germanică *plihtiz.

Pronunție

• AFI: /plaɪt/

Substantiv

plight, pl. plights

1. (ieșit din uz) pericol, risc
2. (înv.) angajament, promisiune, gaj

Sinonime

• 1: danger, risk
• 2: gage, pledge

Cuvinte derivate

• plightful
• plightly

Verb

Conjugarea verbului to plight
Infinitiv	to plight
Prezent simplu pers. 3 sg.	plights
Trecut simplu	plighted
Participiu trecut	plighted
Participiu prezent	plighting

1. (rar) a-și da cuvântul, a promite (în mod) solemn
2. a (se) logodi, a (se) fidanța
3. a-și jura credință, a se angaja

Sinonime

• 1-3: pledge

Cuvinte derivate

• plighter

Etimologie

Din engleza medie plit < franceza veche pleit.

Substantiv

plight, pl. plights

1. ananghie, dificultate, necaz

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary