preambul
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză préambule.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului preambul | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | preambul | preambuluri |
| Articulat | preambulul | preambulurile |
| Genitiv-Dativ | preambulului | preambulurilor |
| Vocativ | preambulule | preambulurilor |
- parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri, în care sunt expuse rezumativ problemele ce vor fi dezvoltate ulterior; introducere, precuvântare, prefață, cuvânt înainte.
- (fig.) ceea ce constituie partea introductivă, premergătoare a unei acțiuni, manifestări etc.
- parte introductivă a unui act important, a unui tratat internațional, care lămurește utilitatea sau necesitatea lui sau care prezintă sumar dispozițiile lui generale; expunere de motive (a unui proiect de lege).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads