provocator
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Variante
Etimologie
Din franceză provocateur.
Pronunție
- AFI: /pro.vo.ka'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului provocator | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | provocator | provocatori |
| Feminin | provocatoare | provocatoare |
| Neutru | provocator | provocatoare |
- care provoacă, întărâtă, ațâță, incită, atacă; care atrage atenția asupra sa prin ținută, extravaganță, impertinență, obrăznicie; sfidător, obraznic.
- care constituie cauza a ceva, care determină, care pricinuiește ceva.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului provocator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | provocator | provocatori |
| Articulat | provocatorul | provocatorii |
| Genitiv-Dativ | provocatorului | provocatorilor |
| Vocativ | provocatorule | provocatorilor |
- persoană care instigă la producerea unui act reprobabil.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads