prune

română

Etimologie

Din prună.

Pronunție

• AFI: /ˈpru.ne/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru prună.

---

engleză

(English)

Etimologie

Din latină prūnum.

Pronunție

• AFI: /pru:n/

Substantiv

prune, pl. prunes

1. (înv.) prună
2. prună uscată
3. (argou) babă

Sinonime

• 1: plum

Cuvinte derivate

• pruney

Etimologie

Din franceza veche proignier < prooignier.

Pronunție

• AFI: /pru:n/

Verb

Conjugarea verbului to prune
Infinitiv	to prune
Prezent simplu pers. 3 sg.	prunes
Trecut simplu	pruned
Participiu trecut	pruned
Participiu prezent	pruning

1. a curăță (un copac), a emonda

   A good grape grower will prune his vines once a year.

2. a reduce, a scurta

Cuvinte derivate

• pruning

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină pruna.

Pronunție

• AFI: /pʀyn/
• SAMPA: /pRyn/

Substantiv

purine f., prunes pl.

1. prună
2. (p. ext.) țuică, rachiu
3. (fam.) pumn, lovitură
4. (fam.) descărcătură; (spec.) glonț
5. (argou) proces verbal

Sinonime

• 5: procès-verbal

Cuvinte derivate

• pruneau
• prunelé
• prunelle
• prunellier
• prunier

Cuvinte compuse

• prune d'Inde

Expresii

• pour des prunes