rager

Vezi și : rage

franceză

(français)

Etimologie

Din rage + sufixul -(e)r.

Pronunție

• AFI: /ʁa.ʒe/

Verb

1. a (se) înfuria, a turba, a (se) mânia

Cuvinte derivate

• enragé
• rage
• rageant
• rageur
• rageusement