repugnance

Vezi și : répugnance

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie, prin franceza veche < latină repugnantia.

Pronunție

• AFI: /rɪ'pʌgnəns/

Substantiv

repugnance, pl. repugnances

1. repugnanță, dezgust, repulsie, aversiune
2. incompatibilitate, contrazicere, contrarietate

Sinonime

• 1: aversion, hatred, repulsion
• 2: contradiction, inconsistency, incompatibility, incongruity

Antonime

• 1: attraction, liking
• 2: compatibility

Cuvinte apropiate

• repugnancy
• repugnant

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary