repara

Vezi și : repară

română

Etimologie

Din franceză réparer < latină reparare.

Pronunție

• AFI: /re.paˈra/

Verb

Conjugarea verbului repara
Infinitiv	a repara
Indicativ prezent pers. 1 sg.	repar
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să repare
Participiu	reparat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a face propriu pentru folosire, a reface, a readuce în stare bună, a repune în stare de funcționare; a drege.
2. (v.tranz.) a cârpi.
3. (v.tranz.) (fig.) a îndrepta, a corecta.
4. (v.tranz.) (rar) a înlocui, a compensa.
5. (v.tranz.) (jur.) a acoperi o pagubă, a plăti daune (pentru o stricăciune, o insultă etc.).

Cuvinte derivate

• reparare
• reparat

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din repara.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru repara.

Anagrame

• reapar

Referințe

• DEX '98 via DEX online