revers

română

Etimologie

Din franceză revers < latină reversus, germană Revers.

Pronunție

• AFI: /re'vers/

Substantiv

Declinarea substantivului revers
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	revers	reversuri
Articulat	reversul	reversurile
Genitiv-Dativ	reversului	reversurilor
Vocativ	reversule	reversurilor

1. dosul unei medalii, al unei monede, al unei foi scrise etc.
2. (fig.) partea nevăzută, ascunsă și în contrast izbitor cu aspectul cunoscut al unui lucru, al unei situații etc.

Expresii

• Reversul medaliei = partea neplăcută a unei situații sau a unui lucru

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online