rivaliza

română

Etimologie

Din franceză rivaliser.

Pronunție

• AFI: /ri.va.liˈza/

Verb

Conjugarea verbului rivaliza
Infinitiv	a rivaliza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	rivalizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să rivalizeze
Participiu	rivalizat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a se sili să ajungă sau să întreacă pe cineva în ce privește talentul, meritul, puterea etc.; a concura.

   A rivaliza cu cineva.

2. a sta alături de..., a egala; a sta pe aceeași treaptă.

Sinonime

• concura

Cuvinte derivate

• rivalizare

Traduceri

a lupta pentru întâietate într-un domeniu

catalană: competir (català) cehă: soutěžit (čeština), konkurovat (čeština) chineză: 比赛 (中文) ebraică: להתחרות (le'hitkharot) (עברית) engleză: compete (English), contend (English), rival (English) esperanto: konkuri (Esperanto), rivali (Esperanto) franceză: rivaliser (français) germană: konkurrieren (Deutsch), rivalisieren (Deutsch)

italiană: competere (italiano) neerlandeză: concurreren (Nederlands) poloneză: rywalizować (polski) portugheză: competir (português), rivalizar (português) rusă: соревноваться (русский) spaniolă: rivalizar (español) suedeză: rivalisera (svenska) turcă: ile yarışmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online