rug

română

Etimologie

Din latină rubus.

Pronunție

• AFI: /rug/

Substantiv

Declinarea substantivului rug
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rug	rugi
Articulat	rugul	rugii
Genitiv-Dativ	rugului	rugilor
Vocativ	rugule	rugilor

1. tulpina (târâtoare) a unor plante.
2. mur.
3. măceș.

Cuvinte derivate

• ruguleț

Cuvinte compuse

• rug-de-munte, rug-de-zmeură

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din latină rogus (după rug).

Pronunție

• AFI: /rug/

Substantiv

Declinarea substantivului rug
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rug	ruguri
Articulat	rugul	rugurile
Genitiv-Dativ	rugului	rugurilor
Vocativ	rugule	rugurilor

1. grămadă de lemne pe care se ardeau, în antichitate, jertfele sau morții și, în evul mediu, condamnații la moarte.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

daneză

(dansk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

1. secară

---

norvegiană

(norsk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

rug

1. secară