tavan
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din turcă tavan.
Pronunție
- AFI: /ta'van/
Substantiv
| Declinarea substantivului tavan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tavan | tavane |
| Articulat | tavanul | tavanele |
| Genitiv-Dativ | tavanului | tavanelor |
| Vocativ | ' | ' |
- suprafața interioară a planșeului superior dintr-o încăpere.
- Tavanul al unei camere.
- partea superioară a unei excavații miniere.
- (reg.) scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei.
- (reg.) fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii.
Sinonime
Cuvinte derivate
- tăvăni
- tăvănire
- tăvănit
Expresii
- A sta cu ochii în tavan = a sta degeaba; a lenevi
Traduceri
plafon
|
|
Referințe
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads