temporal
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză temporal.
Pronunție
- AFI: /tem.po'ral/
Substantiv
| Declinarea substantivului temporal | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | temporal | temporale |
| Articulat | temporalul | temporalele |
| Genitiv-Dativ | temporalului | temporalelor |
| Vocativ | temporalule | temporalelor |
- os pereche așezat de o parte și de alta a cutiei craniene, în regiunea tâmplelor, fiind cuprins între occipital, parietal și sfenoid, de forma unei scoici rotunjite, cu trei prelungiri pe care sunt inserați mușchii gâtului.
- (adjectival)
- Os temporal
- (adjectival) care aparține regiunii tâmplelor, privitor la această regiune.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din franceză temporel.
Pronunție
- AFI: /tem.po'ral/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului temporal | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | temporal | temporali |
| Feminin | temporală | temporale |
| Neutru | temporal | temporale |
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads