tromba

Vezi și : trombă

română

Etimologie

Din trombă.

Pronunție

• AFI: /ˈtrom.ba/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru trombă.

---

galiciană

(galego)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tromba f., trombas pl.

1. furtună cu fulgere

Sinonime

• torboada, torbón, treboada

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Dintr-o formă germanică *trumba < formație onomatopeică.

Pronunție

• AFI: /ˈtromba/

Substantiv

tromba f., trombe pl.

1. trompetă
2. corn
3. (mil.) trompetist, gornist
4. puț, fântână

Cuvinte derivate

• trombare
• trombetta
• trombone

Cuvinte compuse

• tromba marina

Etimologie

Din trombare.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru trombare.